Marinela Porumb
Dincolo de iubire
Un roman pursânge de dragoste, aşa-zicând, un roman în care naraţiunea (ca şi narativitatea!) nu are alt scop decât de a pune în valoare, literară şi umană, două tragice poveşti de iubire .
Romanul Marinelei Porumb porneşte de la misterul unei sinucideri din dragoste, în jurul căruia se ţes apoi pânze, învăluind şi dezvăluind perpetuu. Ştefania e o tânără pictoriţă, sensibilă şi uşor dezamăgită, traumatizată în copilărie şi adolescenţă de figura tatălui şi aflată tot timpul într-o situaţie de inadecvare emoţională în faţa unei relaţii intime. Totul se învârteşte în jurul unei atracţii magnetice inexplicabile între ea şi misterul femeii care-şi luase viaţa cu ani în urmă. De la bărbaţi care o curtează la situaţii în care nu are unde locui, de la expoziţii de artă la avorturi clandestine - acţiunea fiind plasată în perioada comunistă -, de la secretele bine păzite ale mamei la trăirile pe care nu are cui le împărtăşi, totul se construieşte printr-o alternare de temporizări şi precipitări, până la finalul cu turnura sa neaşteptată.
Alături de alte romane - care, la fel ca acesta, nu au ca scop principal o analiză riguroasă a epocii comuniste -, cartea de faţă conturează acea atmosferă gri ce se reflecta în sufletele oamenilor, atmosferă în care un artist nu putea decât să încerce să aducă puţină culoare.
Problematica acestui roman nu constă doar în ce se află "dincolo de iubire". Acelaşi gol se creează şi atunci când, inversând, te întrebi ce se află "dincoace de iubire" sau, mai bine zis, cum se ajunge la iubire. Asta pare a se întreba, mai degrabă, personajul central. Chiar dacă pânzele ţesute se aranjează pe parcurs, chiar dacă finalul nu lasă conflicte şi enigme nerezolvate, un mister persistă totuşi: ce simte această femeie cu adevărat?
Cuprinde 364 de pagini, monocromie. Anul tiparului 2009.
Pădurea de sticlă
O poveste zguduitoare inspirata din perioada celui de al doilea razboi mondial si drama deportarii sasilor in Rusia.
"Pădurea de sticlă" este un roman fără artificii, fără dorinţa de epatare, cu o intrigă logică, extrasă din realitate. Cititorul nu este chinuit de metafore pe care trebuie sa le interpreteze. Nu este pus in faţa unui cifru. Cititorul participă, dar fără chinurile la care ne supun cărţile testament ale acestui început de secol, ce abundă în revolte fără soluţii, într-un realism caricaturizat axat pe probleme şablon. Povestea începe cu crâmpeie de copilărie fericită ale Clarei, personajul principal, cu o poveste de dragoste adolescentină. Tatăl şi nu mama este personajul central de care este legată descoperirea lumii pentru Clara. Este o carte despre capacitatea femeii de a supravieţui fizic prin puterea emoţiilor, a sufletului, prin capacitatea de dedublare generoasă. Femeia se salvează prin iubire şi iertare, aşa cum face eroina romanului.
Cuprinde 358 de pagini, monocromie. Anul tiparului 2011.
Iluzii din pulbere
Melania, rămasă orfană, este crescută de bunicul ei, ultimul olar din satul Săsciori. Vulnerabilă, asupra vieţii ei zbuciumate îşi pun amprenta superstiţiile, practicile mistice şi misterul dispariţiei frumoasei Sina, bunica ei. Găsirea echilibrului interior şi puterea de a lupta cu o boală incurabilă o află în iubire şi prin reîntoarcerea la viaţa şi valorile reale ale naturii.
Cuprinde 262 de pagini, monocromie. Anul tiparului 2011.
Amintiri furate
Apare in luna noiembrie 2017.